joi, 26 iunie 2014


ION DEDIU – SAVANT AL ECOLOGIEI CU DESTIN DE LUPTĂTOR

        Savantul Ion Dediu, membrul corespondent al AŞM a marcat 80 de ani. Cu acest frumos prilej, destinsul ecolog a fost omagiat, în cadrul Conferinţei ştiinţifice ,, Problemele ecologice ale Republicii Moldova”, organizate la 24 iunie current, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală ,, Andrei Lupan” a AŞM.
          În contextul evenimentului aniversar la bibliotecă a fost organizată expoziţia cu genericul ,, Ion Dediu – savant al ecologiei cu destin de luptător”, care include 160 de publicaţii ştiinţifice ale octogenarului: monografii, articole ştiinţifice din reviste şi culegeri, materialele conferinţelor şi congreselor naţionale şi internaţionale, publicaţiile privind activitatea savantului.

            Expoziţia va fi deschisă de la 24.06.2014 pînă la 01.09.2014

           Adresa:  BŞC ,, Andrei Lupan a AŞM , st. Academiei, 1 Blocul de biologie. 

A elaborat: Liliana Melnic

joi, 12 iunie 2014

PEŞTII NISTRULUI DE MIJLOC ŞI DE JOS

     Peştii Nistrului de Mijloc şi de Jos (Ghid al păstrătorilor rîului ) = Рыбы Среднего и Нижнего Днестра (Справочник хранителей реки) / Alexandru Moşu, Ilia Trombiţki. – Ch., 2013. – 139 p., il.

       Lucrarea propusă reprezintă un ghid practic pentru identificarea speciilor de peşti, care pot fi găsiţi în bazinul Nistrului de Mijloc şi de Jos. Sînt analizate circa 140 specii de peşti, care aparţin la 86 jenuri, 30 familii, 17 ordine. De asemenea, succind se dau informaţii cu privire la distribuţie şi ambundenţă, importanţa practică pentru om şi starea de conservare a speciilor, se enumără măsurile de conservare şi ameliorare a populaţiilor piscicole. Reeşind din cercetările de teren şi compararea cu datele publicate, autorii afirmă cu toată certitudinea, că cunoaşterea ihtiofaunei întregului bazin hidrografic al Nistrului la modul general este aproximativă, iar cunoaşterea diversităţii speciilor de talie mică este extrem de vagă.
       Cartea vine în ajutorul celor interesaţi de soarta bazinului Nistrului în edintificarea speciilor de peşti asemănători la exterior, în cunoaşterea denumirelor lor comune, dimensiunilor minime admise în capturi şi este destinată publicului larg de cititori.

                                                                   A elaborat:
                                 Liliana Melnic
                                                                                                                         
                                                                                    
                                                                                                             
                                                                                                          


METODE DE COMBATERE ŞI PROFILAXIE A NEMATODELOR PARAZITE LA CULTURA CARTOFULUI

           Metode de combatere şi profilaxie a nematodelor parazite la cultura cartofului: recomandări practice / Maria Melnic, Ion Toderaş, Dumitru Erhan [et al.] ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. De Zoologie. - Ch.: Î. E. P. Ştiinţa, 2014. - 40 p.

        
 Cartoful constituie alimentul de bază al popoarelor şi deţine o pondere importantă în balanţa economică a multor ţări. Food an Agriculture Organization (FAO) şi ONU au numit anul 2008 ,,An internaţional al cartofului”. Cultura acestei legume are un rol deosebit în alimentaţie, iar după părerile experţilor, cartoful este produsul alimentar de mîine.
         Cercetările actuale s- au axat pe studierea diferitor soiuri de cartofi, care se cultivă pe larg în Republica Moldova: Albastru- mov, Agata, Concorde, Albi, Kondor, Irga, Iagodca, Desiree, Sprinter şi Romano. Lucrarea dată ne descrie unul dintre cei mai periculoşi paraziţi pentru cultura cartofului alimentar din republică, nematoda tuberculilor Ditylenchus destructor. Recomandările ştiinţifico-practice expuse, sînt prevăzute pentru particulari şi gospodării specializate în creşterea cartofului, vizînd diminuarea daunelor provocate de ditilenhiză.


                                                                                                                     A elaborat:
                                                                                                          Liliana Melnic



Вестник Российской Академии Наук

Вестник Российской Академии Наук