Atlas. Resursele climatice ale Republicii
Moldova= Atlas. Climatic resources of the Republic of Moldova/ Maria Nedealcov,
Valentin Răileanu, Lazăr Chirică ş. a.; red. şt.: Liviu Apostol, Valentin
Sofroni; Acad. de Ştiinţe a Moldovei,
Ministerul Mediului al Rep. Moldova, Inst. de Ecologie şi Geogr.- Ch.: Î.E.P.
Ştiinţa, 2013.- 76 p.
La 21 martie 2014, la Institutul de
Ecologie şi Geografie a fost lansat Atlasul „Resursele climatice ale
Republicii Moldova”. Lucrarea a fost elaborată de grupul de autori:
cerc. şt. coord., dr. Răleanu Valentin; viceministrul Mediului, dr.Chirică Lazăr;
cerc.şt. Cojocari Rodica; cerc.şt. Mleavaia Galina; cerc. şt. st. Sîrbu Rodica;
cerc. şt. st. Gămureac Ana; cerc. şt. st. Rusu Valentina, coordonat de către
dr. hab. Nedealcov Maria, şef Laborator Climatologie şi Riscuri de Mediu. La evenimentul de lansare a participat
viceministrul Mediului, dr. Chirică Lazăr, unul din coautorii lucrării. Dl
viceministru a felicitat colectivul de autori, exprimând cuvinte de mulţumire
dr. hab. Maria Nedealcov pentru mesajul pe care-l aduce prin intermediul
Atlasului, dar şi pentru munca determinată, pe care o depune zi de zi.
Atlasul
,,Resursele climatice ale Republicii Moldova” reprezintă o lucrare ştiinţifică fundamentală, elaborată în baza Sistemelor
Informaţionale Geografice ca instrument de cercetare. Atlasul tematic conţine
un set de hărţi ce reflectă repartiţia spaţială a temperaturii medii lunare,
sezoniere şi anuale a aerului, a cantităţii medii de precipitaţii atmosferice
lunare, sezoniere şi anuale pentru o perioadă de 30 de ani (1981- 2010). Fiecare hartă este precedată de o pagină cu informaţii
suplimentare privind estimarea tendinţei de modificare a fiecărui indice
climatic pentru o perioadă de mai mult de un secol (pentru temperatura aerului
a fost luată în calcul perioada 1887- 2010, iar pentru cantitatea de
precipitaţii atmosferice s-a luat în calcul perioada 1891- 2010).
Atlasul este destinat savanţilor,
specialiştilor în domeniu climatologiei, hidrometeorologie, dă posibilitate de a face anumite comparaţii şi de a
găsi anumite interdependenţe dintre unităţile pedologice, considerând că pentru
pedologi, acest Atlas reprezintă o sursă obiectivă pentru a caracteriza
condiţiile pedogeografice de formare a solurilor şi cele pedogenetice a
solurilor.